 |
 | Banat |  |
|
Sorin Iosif
Locotenent
 
|
|
Stiri si comentarii despre Banat.
|
|||||||||||
|
|||||||||||||
 |
| |
|
Poli TM
Locotenent
|
|
140 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur romaneasca! Se pregateste un supereveniment la Resita! Vezi cand!
Duminica, 16 septembrie, incepand de la ora 16.00 va avea loc evenimentul denumit ”1-40-140” dedicat aniversarii a 140 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur romanesti la Resita si implinirii a 40 de ani de la inaugurarea expozitiei de locomotive in aer neocupat ce constituie, astazi, patrimoniul celui mai mare muzeu tehnic in aer liber din Europa. Locomotiva 230.516, fabricata la Resita in 1936, clasata in Tezaurul Patrimoniului National Cultural, va opri in spatele Muzeului de Locomotive cu Abur Resita, tractand o garnitura nu mai putin valoroasa din punct de vedere istoric – Trenul Regal. Acesta a fost comandat de Regele Ferdinand societatii Ernesto Breda din Milano, cu specificatia ca vagoanele sale sa-i poata oferi tot luxul pe parcursul calatoriilor sale oficiale. Din nefericire, regele n-a mai ajuns sa se bucure de el, garnitura fiind finalizata de-abia dupa moartea sa. In schimb, in vagoanele trenului au calatorit, de-a lungul timpului, Carol al II-lea, Mihai I, Gheorghe Gheorghiu-Dej si Nicolae Ceausescu, dar si demnitari straini ca de exemplu Gerald Ford, Henry Kissinger, Leonid Brejnev, Erich Honecker si Todor Jivkov. Atat vagoanele Trenului Regal cat si Locomotiva 230.516 se afla intr-o excelenta stare de conservare si de functionare, ele fiind utilizate doar in cadrul unor evenimente speciale. La eveniment sunt invitati sa participe, alaturi de cetatenii municipiului si pasionatii de istoria cailor ferate, personalitati din tara si strainatate de al caror nume este legata istoria constructiei de locomotive si a muzeului resitean, specialisti, reprezentanti ai autoritatilor locale si centrale. Fundatia ”Uzinele de Fier si Domeniile Resita” si Uzinele Constructoare de Masini (UCM) Resita sunt organizatorii acestui eveniment. http://www.opiniatimisoarei.ro/140-de-ani-de-la-fabricarea-primei-locomotive-cu-abur-romaneasca-se-pregateste-un-supereveniment-la-resita-vezi-cand/12/09/2012 |
|||||||||||
|
|||||||||||||
|
| |
|
duranviola
Locotenent
|
|
COLONIZAREA GERMANILOR IN BANAT
Timp de 164 ani (între anii 1552-1716) Banatul a stat sub stapânire turca. In urma infrângerii trupelor turcesti in anul 1716 de catre trupele austriece, Banatul a fost integral alipit imperiului austriac si declarat Domeniu Cameral de Coroana. Trupele austriece au fost conduse de Printul Eugen de Savoya. Primul comandant austriac al Banatului (dupa anul 1720), cu sediu administrativ la Timisoara, a fost generalul Claudius-Florimund Mercy (1666-1734). Majoritatea populatiei autohtone (români, sârbi, unguri) ramasa pe loc dupa razboiul austro-turcesc din 1716, era alcatuita din familii de meseriasi, agricultori, pastori si crescatori de animale (numarul lor este apreciat la cca 50.000 persoane). In primii ani de dupa razboiul din 1716, o parte a românilor s-a refugiat in Ardeal, iar o parte a sârbilor in Serbia, cautând sa scape de corvoadele impuse de trupele austriece. Dupa preluarea functiei de comandant al Banatului in 1720, generalul Claudius-Florimund Mercy si-a propus repopularea cât mai grabnica a tinutului cu fost locuitori români sau sârbi, refugiati in anii 1716-1719, cum ar fi si aducerea unor colonisti germani din diverse regiuni ale Europei. Incepând cu anul 1722 in fosta provincie Banat (actualmente impartita intre Serbia, România si Ungaria) au fost colonizati treptat germani. Colonistii au calatorit cu carute proprii, din locurile de bastina, pâna la porturile dunarene de ambarcare (Ulm, Günzburg, Donauwörth, Neuburg, Regensburg), de unde au fost transportati cu plute pe Dunare in jos pâna in Banat, de unde au continuat calatoria cu carute, pâna in tinuturile atribuite. Satele noi germane au fost construite pe locuri de teren, anterior nelocuite, in sistem tabla de sah, cu strazi rectilinii, intretaiate in unghiu drept, având la centru o biserica. Primii colonisti germani veniti dupa 1722 au fost meseriasi, agricultori, functionari si militari. Motivul emigrarii Germanilor spre Banat a fost nemultumirea lor fata de situatia politica, sociala si economica din zonele de bastina (iobagie, razboaie teritoriale frecvente germano-franceze in Alsacia, Lorena, Saarland, intolerante confesionale, luxul aristocratiei si clerului). In plenar au fost 3 etape de colonizare a Banatului cu germani: 1722-1726, 1763-1772 si 1782-1788. Emigrarile ulterioare (1791-1835) au fost mai putin semnificative numeric. Prima etapa a avut loc in momentul domniei imparatului austriac Karl VI (1722-1726). In cursul acestei perioade au fost colonizati cca 20.000 germani, alaturi de români si sârbi repatriati. Colonistilor germani li s-au acordat conditii favorabile, credite si privilegii. Pâna in anul 1737 numarul populatiei din Banat a sporit treptat, de la 50.000 la 100.000 locuitori. In anul 1737 a izbucnit un nou razboi austro-turcesc, care a durat 2 ani. Razboiul a avut consecinte nefavorabile asupra economiei banatene. Majoritatea colonistilor germani s-a refugiat in acest timp (1737-1739) in tinuri ferite, din Ungaria. Dupa razboi, germanii refugiati s-au reintors la proprietatile lor din Banat. A doua etapa de colonizare cu germani s-a desfasurat intre anii 1763-1772, pe vremea regentei comune a împaratesei Maria-Theresa (1717-1780, fiica lui Karl VI, domnitoare intre 1740-1780) si a fiului ei Joseph II (1741-1790, imparat intre 1765-1790). In anul 1779 Banatul a intrat in componenta Ungariei. Intre anii 1782-1788 a avut loc cea de a treia mare etapa de colonizare a Banatului cu germani. In anul 1788 a izbucnit ultimul razboi austro-turcesc, ce a durat 3 ani (1788-1791). In timpul razboiului, numeroase familii germane s-au refugiat in zone sigure dinafara Banatului. Reîntoarcerea familiilor germane la casele lor din Banat a avut loc imediat dupa terminarea razboiului. Intre anii 1791-1792, pe vremea domniei imparatului Leopold II (1747-1792, fiul al doilea al Mariei-Theresa, imparat intre 1790-1792) si intre 1792-1835, pe timpul imparatului Franz II (1768-1835, imparat intre 1792-1835) au mai avut loc unele colonizari germane in Banat, mai putin insemnate. In anul 1849 Banatul a trecut sub administratia directa a coroanei austriece, iar dupa anul 1867 a dublei monarhii cezaro-craiesti austro-ungare. Dupa Tratatul de pace de la Trianon din 4.06.1920 Banatul a fost divizat in 3 provincii si atribuit (pe criterii istorice, politice si etnice) Serbiei, României si Ungariei. Vicisitudinile politice, economice si sociale de dupa cel de al doilea razboi mondial, din perioada dictaturii comuniste, au determinat emigrarea masiva a germanilor spre Germania. Din cei peste 300.000 de germani, in prezent mai traiesc in Banatul românesc numai cateva mii. Tendinta actuala este de parasire treptata a Banatului si de stabilire in Germania. Cu aceasta, se incheie ciclul de existenta a Germanilor in Banat dupa o perioada de peste 250 ani. |
|||||||||||
|
|||||||||||||
|
| |
|
duranviola
Locotenent
|
|
Un asteroid unic in Europa, ascuns intr-o pestera din Caras-Severin
25 Septembrie 2012 / de: Alecsandra Stanici Un asteroid de mărimi impresionante, căzut pe Terra acum 60 de milioane de ani, a fost găsit, intact, într-o peșteră din Caraș-Severin. Descoperirea îi aparține unui inginer chimist de 45 de ani din Timișoara, speolog amator. Meteoritul e format dintr-o rocă foarte dură, despre care chimiștii spun că o configurație necunoscută de bioxid de siliciu. „În iunie am participat la o excursie de explorare în Cheile Carașului, alături de colegii din clubul de speologie. La intrarea în Peștera de sub Cârșa am fost trimis înapoi să iau echipament complet, în timp ce colegii au continuat explorarea. Credeam că îi voi ajunge din urmă, dar ei explorau o altă galerie. Pe urmă o oră și jumătate m-am oprit la un gur, să beau apă. Am descoperit acolo pietre cu aspect de semiprețioase, gălbui, roșii, cenușii, roci foarte dure, care nu aveau cum să provină din calcarul zonei”, povestește Marius Paniti. „Am privit în jur și am observat formațiuni negre, care nu erau carstice. Mai departe au apărut formațiunile autoglazurate, și de tipul lavei topite. Coroborând cu duritatea constatată deja, am înțeles că acolo au fost implicate temperaturi și presiuni imense, mult peste cele ale lavei topite la o erupție vulcanică. Nu putea fi vorba decât de un asteroid”, spune speologul amator. A smuls din pereții grotei câteva bucăți de rocă și le-a dus în laborator, pentru analize. Chimiștii i-au confirmat bănuiala: ceea ce a găsit în Peștera de sub Cârșa a venit din spațiu. Asteroidul, pe care l-a numit „Astrid-Paniti”, a ajuns pe Pământ acum 60 de milioane de ani. Ar putea fi veriga lipsă din șirul meteoriților care au bombardat Terra la momentul respectiv și ale căror urme au fost găsite în Atlantic, în Mongolia, Siberia sau China. Până la această descoperire, Europa părea să fi fost ocolită de acest fenomen. „Analizele au arătat natura silicatică a rocii meteoritului: o siluetă alotropă de dioxid de siliciu combinat cu nemetale, nemaiîntâlnită pe Terra. Roca are o duritate inexplicabilă. Pe Terra, cuarțul sau olivina sunt cele mai dure silicate, care ating maximum de duritate 8 pe scara Mohs. Roca noastră ajunge la 9,1 pe scara Mohs. E aproximativ de duritatea smaraldului sau rubinului, care au 9,2. Diamantul are maxim, 10. Fenomentul de autoglazurare a rocii constatat în peșteră nu se întâmplă la maximum 2.000 de grade Celsius, cât atinge lava în timpul eruperii, ci la temperaturi de două-trei ori mai mari”, a mai explicat Paniti.. Deși arată ca o stâncă de râu maro, silicatul din peștera cărășeană poate tăia simplu geam sau porțelan. Meteoritul descoperit de Marius Paniti a atins Terra în perioada cuprinsă între Jurasic şi Cretacic, fiind probabil unul din seria celor care au căzut în perioada respectivă pe tot globul, având a efect dispariția dinozaurilor. Acesta a intrat în atmosfera Pământului, elementele uşor fuzibile de la suprafaţă s-au volatilizat, a devenit, astfel, meteorit şi s-a prăbuşit în Marea Tethis (din zona adiacentă teritoriului României), provocând o uriaşă explozie. http://www.debanat.ro/2012/09/un-asteroid-unic-in-europa-ascuns-intr-o-pestera-din-caras-severin-foto/ |
|||||||||||
|
_________________ Recunosc ca sunt un nostalgic, dar unul constient de realitatea prezentului......
|
|||||||||||||
|
 | Banat | |
|
||
|
|
|