 |
 | Dulşele grai bănăţan |  |
|
Poli TM
Locotenent
 
|
|
Un topic bănăţan privat de ăl mai scump cezaur, graiu' strămoşăsc, n-are şe goge călta pă aişi pă forum!
|
|||||||||||
|
|||||||||||||
 |
| |
|
Poli TM
Locotenent
|
|
După cum o ţără v-am zâs, ciar dacă mi-s dă viţă dă domn, cum zâc ususănii mei, nu-i tumnă aşa, că io tăt pită cu pezmet şciu că am mâncat întâia dată.
Io prima dată, şciu şe m-o pricit buna şî numa' pe urmă aia mama. Io când m-am trezât fişioraş, n-am mers la magazân, io am mers la coperativă, să cumpăr pitrior, cu uiaga gi o litră, legată cu şpogot. Şî buna me m'o pricit: "Ai preocupare ţucă-l buna, să nu spargi uiaga şî să nu pierz banii, gi un leu să iei pitrior şî gi un leu să-ţ iei bomboţ! Tumnă când fujeam mai tare, pă la George a lu' Bou pân drum, m-am împegecat, am picat şî am scăpat banii. Iuui, tolvai doamne şe mă fac, acuma, gi care trăbă să ieu pitrior şî gi care bomboţ? Am fujit iuce la buna, plângând şî frecându-m jenunţii, am şerut ajiutori. "Ţucă-l buna boboloc (că la v-o patru-şinşi ani aşa eram), nu-i bai, cumpără dă orişâcare, binie că n-ai spart uiaga!" Şî uice aşa, am înşeput io să merg la ducean şî după aia giac la morţî şî ulterior aia cu cursa la Lipova şî mai târziu aia cu trenu' la Cimişoara.( "Şă meri girept la mumă-ta, să nu umbli bitangă", spunia buna), până bolându' gi tată-miu, n-o avut şe faşe şî m-o dus la meci la POLI, inge m-am becejât păntru tătă viaţa! |
|||||||||||
|
|||||||||||||
|
| |
|
Pffv
Capitan
 
|
|
Ii voie de listat ca vreau sa-l prezint unor persoane cu vedere mai slaba ? |
|||||||||||||
|
|||||||||||||||
|
| |
|
Poli TM
Locotenent
|
|
Îi slobod, pă cum dară? |
|||||||||||||||
|
|||||||||||||||||
|
| |
|
Pffv
Capitan
|
|
Multam
Si daca ar mai fi ceva ...  |
|||||||||||
|
|||||||||||||
|
| |
|
Pffv
Capitan
|
|
O cititoare a observat si intreaba daca nu cumva era pita cu pecmez ?
Asta printre hohote de ras si cu lacrimi in ochi . |
|||||||||||
|
|||||||||||||
|
| |
|
Poli TM
Locotenent
|
|
O fi pân altă zonă, aclo în nord nu. |
|||||||||||||
|
|||||||||||||||
|
| |
|
Pffv
Capitan
|
|
 Mai vrem ! |
|||||||||||||||
|
|||||||||||||||||
|
| |
|
Poli TM
Locotenent
|
|
Chiar acum am reinstalat windows-ul, am ramas si fara diacritice si tot fara iconite am ramas, deci pana nu se rezolva problema iconitelor si implicit a diacriticelor (care imi apartine), nu pot sa reiau nici o povestire in grai banatean, pentruca nu are nici un sens. Mai explicit, refaceti problema iconitelor, eu voi descarca programul de scriere romaneasca, cu diacritice si apoi voi puetea sa givanesc cu voi in grai banatan! |
|||||||||||||||||
|
Ultima modificare efectuata de catre Poli TM la 24/09/2012 09:11, modificat de 1 data in total
|
|||||||||||||||||||
|
| |
|
Poli TM
Locotenent
|
|
Graiul bănăţean
De la Wikipedia, enciclopedia liberă Salt la: Navigare, căutare Graiurile limbii române: Româna standard Graiul bănățean Graiul crișean Graiul moldovenesc Graiul maramureșean Graiul muntenesc Româna din Rep. Moldova Româna din Timoc Româna din Ucraina Româna din Voivodina Harta graiurilor româneşti Hartă cu izoglose reprezentative pentru trei dialecte (graiuri) principale româneşti Limba română în Voivodina și Valea Timocului, recensământul din 2002 1-5% 5-10% 10-15% 15-25% 25-35% peste 35% Graiurile româneşti din Timoc Graiul bănățean este o ramură principală a adunării de graiuri dacoromâne nordice. Este de asemenea ramura nordică a graiului sârbesc al limbii române, fiind vorbită în regiunea Banat din România și districtele Banatul de Sud și Banatul Central din Voivodina (Serbia). De asemenea, graiul ungurean, vorbit de o parte a românilor timoceni, este o variantă a graiului bănățean. Graiul bănățean și româna standard sunt lezne inteligibile, dar se află diferențe de vocabular, mai accentuate în cazul vorbitorilor din Serbia. Graiul țiganilor băieși, care trăiesc în vestul Ungariei, centrul și vestul Croației, precum și în nord-vestul Serbiei (vestul Voivodinei) este o aspect arhaică a românei bănățene (având în vedere că aceștia au părăsit Banatul acum 200 de ani și mai mult) împestrițată de împrumuturi din maghiară, croată, sârbă și germană.[1] Cuprins 1 Fonetica 2 Morfologie 3 Lexic 4 Literatura bănățeană 5 Referințe Fonetica Arhaisme fonetice : mîn'e, cîn'e au forma veche românească, dinainte de generalizarea formei oltenești cu metateza palatalizării : cîn'e > cîine Palatalizarea lui d este incompletă dies > dzî vs. rom. lit. zi Palatalizarea lui n este incompletă : cuneus > cun' vs. rom. lit cui. Inovații fonetice : Tipică e palatalizarea lui č la ś : cinci > śinś și a lui ti, te la č : frunte > frunče a lui de, di la ğ : unde > unge c+u devine în schimb dur : curcan > ťurcan și d+i : dinte > ghince. Morfologie Inovații : Verbul a fi are o conjugare specifică, parțial perifrastică medie : io mi-s / tu ieșč'/ iel îi / noi ni-s / voi vi-s/ iei îs. Arhaisme : Extrem de interesant este perfectul necomplicat (la fel de frecvent ca în graiul oltenesc) arhaic : rupșăi, fripșăi, zîșăi < lat. rupsi, frixi, dixi. Latin e și sufixul augmentativ -on', -oan'e (nemțon', nemțoan'e) Nu umblareț', nu venireț, nu fugireț' sînt rare atestări, numai la imperativ negativ (prohibitiv) ale optativului (condițional imperfect) latin : venirem, venires etc. pierdute în româna literară, păstrate în italiană, franceză și spaniolă. Între timpuri, o inovație, am vrut să + verb cu sensul de era să... : am vrut să cad reprezintă era să cad Lexic Variațiuni lexicale Banat Muntenia paradaisă roșie lubeniță pepene neauă zăpadă Lexicul include și numeroase arhaisme : cure / am curs (< lat. curro, a fugi) dar și un număr important de neologisme germane și sîrbești. Ai (< lat. alium)nu usturoi, pasăre (< lat. passer vrabie) Neologisme germane De origine șvăbească. Cel mai important e paore (<germ. Bauer, țăran) Neologisme sîrbe Poneavă (<srb. ponjava) pătură. Literatura bănățeană Steagul Voivodinei Românii din Voivodina Statutul românilor din Voivodina Româna din Voivodina Literatură română în Voivodina Consiliul Național Român Comunitatea Românilor din Serbia Alianța Românilor din Voivodina Personalități românești în Voivodina Comunități de români în Voivodina vizualizare • discuție • modificare Spre deosebire de toate celelalte graiuri românești, graiul bănățean are o bogată literatură. Predomină covîrșitor poezia în defavoarea prozei, subiectele rurale față de cele urbane, și subiectele comice față de cele serioase, ca în literatura dialectală italiană. Literatura în grai s-a născut datorită faptului că țăranii bănățeni (paori) s-au alfabetizat mult mai devreme și alfabetizarea a fost mult mai răspîndită decît în alte zone rurale ale țării (V. Enciclopedia interbelică a României) precum și datorită absenței unui centru urban românesc în Banat în sec. XIX, centru care să dea naștere unei literaturi culte, urbane. Fragment din poezia Ăl mai tare om din lume de Victor Vlad Delamarina: Trîmbiț, dobe, larmă, chihot, Fluier, strîgăt, rîs și ropot... Șie să fie ? Șie să fie? Iacă-n tîrg, "minajărie"! O "comegie" d-a cu fiară Și-mprejur lumie șî țară. În căletcă, o măimucă Baș ca omu mînca nucă; Alta, blăstămată, șoadă, Șă țînea numa' în coadă Ș-alcele, mînca-le-ar focu! Nu-ș găsau o clipă locu. Lupi, urși, mîtă, oi, cornuce, Fel dă fel dă joavini sluce; Chițorani, ariși și vulturi, Dă prîn lume, dîn țînuturi D-elea gîbe, d-elea rele, Feri-mă, Doamne, dă iele! Mulce-am văz't, pă bani, viedz bine. Cum nu vege ori șî șine. D'apăi l-am văzut anume P-"ăl măi tare om dîn lume", Care să juca cu leii Si-i băcea dă-i lua tăti zmeii! Cui l-o doborî-n tărînă Ișia că-i plăceșce-n mînă O hîrcie d-a d-o sută Lipsit de dă niși o dispută. Dar cum mi ce puni cu neamtu, Care-n ghinț îț rupe lantu? Să loviau fișiorii-n coace: "Șiine-i? Unge-i? Care poace?" Cînd d-odată, - iacă-amaru! Sandu Blegia, - tăbăcaru, Să sufulcă șî tușeșce, Lîngă "comegianț" să-opreșce... Unul dintre reprezentanții marcanți ai poeziei în grai bănățean din perioada de după 1989, este Vasile Simulescu[necesită citare]. Născut la Timișoara, și-a petrecut copilăria la Seceani, satul de origine al părinților săi. Este colaborator al postului Radio Timișoara. |
|||||||||||
|
|||||||||||||
|
 | Dulşele grai bănăţan | |
|
||
|
|
|