ACSPoliTimisoara.MyForum.ro :: Timis - Vizualizare subiect 52 pe acspolitimisoara.myforum.ro

Trimis: 08/09/2012 12:32

Stiri si comentarii din judet.

Trimis: 12/09/2012 11:23

Robu vrea a doua descarcare pe Autostrada Timisoara – Arad

Șoferii timișoreni șoferi se plâng, de mai multă vreme, de accesul greoi la autostrada Timișoara – Arad. Până acum nu i-a băgat nimeni în seamă. Primarul Nicolae Robu a afirmat însă, marți, că a găsit o formulă și va face lobby pentru aceasta, la Ministerul Transporturilor.

Nicolae Robu a spus că este vorba de o nouă „descărcare” pe autostradă, în dreptul comunei Sînandrei. Primarul va face lobby la Ministerul Transporturilor, pentru construirea unui drum care să lege șoseaua dintre Timișoara și Arad de autostradă, în zona comunei Sînandrei.

„Am făcut o analiză a posibilităților pe care le avem să racordăm mult mai bine Timișoara de autostradă. Asta reprezintă că se impune câștigarea unui racord de la punctul de bifurcație actual către drumul care duce la Arad și drumul care duce la Sînandrei spre autostradă. E vorba de o porțiune de șapte-opt kilometri în linie aproape dreaptă de la acel nod la autostradă”, a afirmat Robu. El a mai declarat că se lucrează la un proiect de extindere la două benzi a actualului drum care duce la autostradă, respectiv Timișoara – Giarmata.
http://www.debanat.ro/2012/09/robu-vrea-a-doua-descarcare-pe-autostrada-timisoara-arad/

Trimis: 13/09/2012 07:49

Joi, la Centrul Regional de Afaceri, va avea loc o întâlnire de afaceri cu prilejul vizitei la Timişoara a unei delegaţii de afaceri din Turcia. Printre membrii delegaţiei se află şi reprezentanţi ai companiei Döner-Distribution Audit System Türk Döner (D-DAS) care şi-au exprimat interesul de a investi în judeţul Timiş, deținând în derulare un proiect de investiţie de mare amploare în sectorul alimentar.
Astfel, Centrala Europa a D-DAS va înfiinţa în România 12 parcuri logistice, din care două în judeţul Timiş, mai multe puncte de desfacere pentru produse alimentare, condimente, fructe şi legume, precum şi restaurante cu specific turcesc.
Se pare că investitorul turc a ales Jimbolia pentru a-şi stabili aici sediul central al operaţiunilor din această parte a Europei, urmând ca ulterior activitatea să fie extinsă şi spre alte regiuni ale Uniunii Europene. Activitatea va fi orientată, pe urmă cum am spus, în domeniul alimentar, cu producţie şi distribuţie integrată. Totodată, vor fi deschise mai numeroase magazine şi restaurante, toate cu specific turcesc, inclusiv francize.
Fiecare parc logistic va avea în principiu: abatoare pentru bovine, ovine şi păsări, fabrică de carne, fabrică de împachetat produsele alimentare Döner pentru lanţurile de supermarket-uri, fabrică de pâine şi pizza turcească, fabrică de nectar, sucuri şi apă minerală, fabrică de lokum (rahat tradiţional turcesc), fabrică de condimente, centru de pregătire/ambalare şi vacuumare legume şi fructe, parc auto, staţie de răcire şi frigoriferă, laboratoare pentru verificarea calităţii
Investiţia va crea în judeţul Timiş cca. 1500 -1700 de locuri de muncă.
De asemenea, Academia D-DAS îşi recomandă să realizeze pregătirea propriilor specialişti dar şi de specialişti pentru alte firme. În acest sens, se intenţionează crearea unui centru propriu de învăţământ şi cercetare.
Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse, compania doreşte să dezvolte parteneriate cu firme din judeţul Timiş, potenţiali furnizori din domeniul agro-alimentar: producţie de sucuri şi apă minerală, lapte şi articole lactate, legume-fructe, panificaţie, carne şi produse din carne. La întâlnire au fost invitate şi firme timişene de construcţii, proiectare şi arhitectură.
La 31.12.2011, erau înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului Timiş un număr de 77 de firme turceşti, cu un capital social străin subscris de 635.346,51 Euro.

http://www.tion.ro/un-investitor-turc-vrea-sa-faca-in-timis-doua-noi-parcuri-logistice-si-mai-multe-magazine-si-restaurante/1168637

Trimis: 13/09/2012 10:43

Tren de 200 de km/h prin Timisoara, un vis care ar putea ajunge realitate si ne-ar putea lega de Kikinda si de Szeged. Vezi care e stadiul proiectului!

TIMISOARA. Discutii importante la Timisoara, in aceste zile. Mai multi experti europeni se intalnesc cu autoritatile locale pentru a promova ideea realizarii unei cai ferate de mare viteza care sa lege capitala Banatului de Szeged si Kikinda.

Proiectul este unul mai vechi, a fost creat si un studiu de fezabilitate in urma cu cativa ani, insa acesta trebuie reactualizat, pentru ca a fost gandit in forinti, nu in euro. Asadar, timisorenii s-ar putea plimba in Serbia si in Ungaria cu un tren de mare viteza care ar urma sa atinga 200 de kilometri pe ora. Mai apoi, liniile de cale ferata ar asigura legatura intre Budapesta – Bucuresti – Constanta – Iasi, prin Timisoara.

Potrivit, managerului de proiect UNECE, Comisia Economica a ONU pentru Europa, Helmut Meelich, este necesitate in prima faza de o declaratie de interes din porțiunea celor trei tari implicate in proiect. “Trebuie gasita o voce comuna care sa se adrese Bruxelles-ului. De asemenea, societatea financiara trebuie sa fie interesata sa finanteze acest proiect”, a declarat Helmut Meelich la Timisoara.

200 de milioane de euro pentru calea ferata

Cat despre costurile construirii acestei linii de cale ferata, expertul apreciaza ca ar fi vorba de 200 de milioane de euro, o suma infima, in opinia sa.

“Constructia propriu-zisa a acestei linii de cale ferata nu ar dura foarte mult timp, singura problema este luarea unei decizii pentru demararea proiectului. Ar fi magic sa se construiasca o linie de cale ferata in aceasta zona geografica de campie, unde nu este nevoie de tuneluri. In 1857, calea ferata fusese deja lansata si era una dintre cele mai rapide din Europa. In 1999 si 2000 am fost implicat in revitalizarea cailor ferate din aceasta zona si stiu ca din punct de vedere tehnic lucrurile sunt cumplit de simple. Avem studii de fezabilitate care trebuie reactualizate si am dori ca viteza maxima sa creasca de la 160 la 200 de kilometri pe ora. Pentru o prima faza a proiectului ar fi vorba de circa 200 de milioane de euro. Comparativ cu contructia unui tunel in Austria, care costa 5 miliarde de euro, suma este ridicol de mica”, a mai spus Meelich.

El spune ca este important ca cele trei tari – Romania, Ungaria si Serbia – sa isi dea interesul si sa combine fondurile europene pentru realizarea proiectului.

Unul dintre membrii prezidiului Asociatiei Inginerilor Feroviari, Octavian Udriste, a participat si el la intalnirea de luni seara de la Primaria Timisoara. El crede ca proiectul este frumos pe hartie, insa poate deveni complicat din cauza politicii romanesti in domeniul transporturilor.

“Proiectul este destul de frumos, dar trebuie sa existe si la noi vointa politica. Daca ne uitam in ultimii 22 de ani, calea ferata s-a distrus. Concurenta cu calea rutiera e neloiala si lipsa de investitii in calea ferata a redus in permanenta viteza de deplasare. In conditiile astea, calea ferata nu mai e atractiva. Acest proiect s-ar putea realiza si sper in presiunea Uniunii Europene, care doreste obținerea unei retele feroviare atractive, competitive, care sa descurajeze sistemul rutier”, a precizat Udriste. Mai mult, el spune ca ideea acestei linii a fost lansata in tara noastra inca din 2007, dar din cauza schimbarilor de guverne a fost abandonata.

“S-a reintrodus acum acest proiect in lista proiectelor ce urmeaza sa fie finantate in exercitiul 2014-2020. Speram ca in aceasta perioada sa inceapa studiile si sa se contureze ceva”, a mai spus Octavian Udriste. Din partea Asociatiei Inginerilor Feroviari, el a concluzionat ca exista proiecte care ating viteze de sute de kilometri la ora care sa lege Bucuresti – Sibiu – Cluj – Oradea, dar si Budapesta – Timisoara – Bucuresti – Constanta, ca de exemplu si Bucuresti – Iasi.

Nicolae Robu: In 5-7 ani putem fi un nod de mare viteza

Primarul Timisoarei, Nicolae Robu, i-a primit optimist pe expertii europeni. El considera ca totul este posibil si ca visul ar putea deveni realitate. Robu a dat exemplul Frantei, care a dovedit utilitatea si eficienta transportului de mare viteza.

“Este momentul sa avem si in Romania astfel de conexiuni pe cale ferata, de mare viteza. Desigur ca o întâia abordare va fi o legatura Budapesta – Bucuresti. Sigur ca eu ca primar vreau ca noi, timisorenii, sa fim cat mai implicati in tot ce se intampla, pentru a face si lobby-ul necesar, dar un lobby cu argumente, nu altfel, incat sa nu ne trezim ca Timisoara va fi in afara acestui proiect. Noi trebuie sa fim un nod important in reteaua de cale ferata de mare viteza in aceasta parte de Europa. Sunt mai multe variante de abordare pentru Romania, sunt etape de parcurs, nu se poate face totul deodata, dar, in absolut orice caz, este important sa fim prinsi ca nod, pe de o parte, pe calea ferata Budapesta – Bucuresti, si apoi va fi si o prelungire de la Bucuresti la Constanta, cu certitudine, si de acolo si Moldova, inspre Iasi. Pe de alta parte, si aici in zona noastra euroregionala, Timisoara – Kikinda – Szeged, toate acestea sunt proiecte pe care trebuie sa le gandim cu indrazneala, pentru ca lucrurile acestea nu se pot face decat daca ai curajul abordarii lor. Asta s-a intamplat peste tot si in indiferent ce perioada istorica. Sigur ca unii care au fost vizionari au fost catalogati ca fiind cu capul in nori, dar pana la urma viitorul a dovedit ca ei au avut dreptate. Si in Bucuresti avem un exemplu, s-a facut multa bascalie, pentru ca noi in Romania stim sa facem multa bascalie, cu asa numita autostrada zburatoare. Iata ca acea autostrada suspendata peste Bucuresti se face si va fi o extrem de mare realizare”, a declarat Nicolae Robu.

Timisoara ar urma sa gaseasca solutii pentru a finanta studii de prefezabilitate si studii de fezabilitate.

“Eu cred ca intr-un orizont de 5 ani – 7 ani, putem fi nod intr-o linie de mare viteza. Sunt optimist”, a conchis Robu.
http://www.opiniatimisoarei.ro/tren-de-200-de-kmh-prin-timisoara-un-vis-care-ar-putea-deveni-realitate-si-ne-ar-putea-lega-de-kikinda-si-de-szeged-vezi-care-e-stadiul-proiectului/10/09/2012[/b]

Trimis: 13/09/2012 10:57

Dispute din cauza hotarelor intre localitatile din Timis

Câteva zeci de primării din județul Timiș sunt nemulţumite de actualele hotare cu localităţile învecinate, iar neclarităţi se află şi cu privire la graniţa dintre judeţele Timiş şi Arad. În încercarea de a rezolva amiabil aceste neînţelegeri, Prefectura Timiş a constituit mai multe comisii locale şi o comisie inter-judeţeană.
http://www.tion.ro/

Trimis: 13/09/2012 15:34

In Timis se reinfiinteaza 88 de posturi de politie. Consiliul Judetean intentioneaza sa doteze cu masini o parte din posturi
12 septembrie, 2012 - 9:35 AM Liliana Iedu

TIMIS. La nivelul judetului Timis vor fi reinfiintate 88 de posturi de politie, pentru care au fost alocate 314 functii. Mai exact vor fi 88 de sefi de post si 226 posturi de ajutor sef de post. Decizia fiind luata de catre Ministerul de Interne, in urma unui studiu realizat la nivel national.

In organizarea posturilor de politie s-a tinut cont de numarul de locuitori din comuna, dar si de situatia operativa, in judetul Timis, la posturile de politie desfasurandu-si activitatea intre doi si cinci lucratori.

”Patrularea si interventia la evenimente se va executa, de regula, de politistii de la posturile de politie comunale, pe raza lor de responsabilitate. Interventia la evenimentele semnalate se realizeaza pe principiul cel mai apropiat politist de locul evenimentului intervine”, a declarat Madalina Mezdrea, purtator de cuvant al IPJ Timis.

Mai mult decat atat, la nivelul Consiliului Judetean Timis s-a discutat deja despre dotarea acestor posturi de politie, pentru inceput doar o parte din ele vor intra in program, de dotare cu masini.

”Vrem sa achizitionam 10 masini pentru aceste posturi de politie rurala ce se vor deschide, in Timis. stim ca nu sunt suficiente, dar macar este un prim pas”, a declarat Titu Bojin, presedintele Consiliului Judetean Timis.

La nivel national s-a realizat un studiu in urma caruia a rezultat ca 63% din numarul respondentilor au opinat ca pentru eficientizarea serviciului politienesc in mediul rural, solutia optima este „mentinerea sectiilor de politie rurale, intarirea posturilor de politie comunale prin suplimentarea functiilor si reinfiintarea functiei de sef de post.”

Studiul „Perceptii privind activitatea Politiei Romane” creat pe baza intervievarii unui numar de 1.244 cetateni, a indicat ca 90% dintre cetateni doresc mai multi politisti la postul de politie, apreciind ca prezenta si vizibilitatea acestora in localitate le ofera sentimentul de siguranta.

Analizele efectuate, studiile realizate, propunerile formulate de inspectoratele judetene de politie, organizatiile sindicale si Trunchiul National al Politistilor, au dus la concluzia ca se impune ajustarea conceptului de organizare a serviciului politienesc pentru remedierea disfunctiilor constatate si eficientizarea activitatilor de mentinere a ordinii publice in mediul rural.

Pentru acest fapt s-a stabilit ca cea mai buna solutie este mentinerea sectiilor de politie rurala si reinfiintarea posturilor de politie.

http://www.opiniatimisoarei.ro/in-timis-se-reinfiinteaza-88-de-posturi-de-politie-consiliul-judetean-intentioneaza-sa-doteze-cu-masini-o-parte-din-posturi/12/09/2012

Trimis: 14/09/2012 11:14

Tuica proaspata de pruna, fasole la ceaun si gulas, toate ii asteapta pe pofticiosi la Festivalul Rachiului de la Sanpetru Mare, in Timis

Cea de-a doua editie a Festivalului Rachiunui va avea loc sambata, incepand de la ora 15. Cei care vor participa la sarbatoare vor fi serviti cu gulas sau fasole la ceaun, cu gratare fel de fel si mai ales cu rachiu.

Evenimentul este organizat si finantat de Primaria comunei Sanpetru Mare, Uniunea Sarbilor din Romania, ca de exemplu si de cativa sponsori.

Bineinteles ca paharele se golesc mai cu efect cand ai parte si de program, ca doar asa e la momentele ale faine! Pentru concursul „ Cel mai bun rachiu ”, inscrierea concurentilor se va face la organizatori, in ziua festivalului, pană la ora 15. Singura conditie:rachiul sa fie din prune!

Dupa ce mai prinde ceva znaga, asistenta urmeaza concursurile de jocuri satesti precum tragerea de funie, aruncarea bolovanului sau alergatul in sac.

Cat despre programul artistic… o sa fie „iuris”! Vin la festival ansamblurile AKUD Mladost Timisoara, Plavi Delia Sanpetru Mare, precum si ansambluri din Srpska Crnja si Dolove (Serbia), cum ar fi si renumitii trubaci-fanfara din Nis, Serbia.

Punctul forte al spectacolului- un concert extrem al lui Darko Filipovic – Zvezda Granda!
http://www.opiniatimisoarei.ro/tuica-proaspata-de-pruna-fasole-la-ceaun-si-gulas-toate-ii-asteapta-pe-pofticiosi-la-festivalul-rachiului-de-la-sanpetru-mare-in-timis/11/09/2012

Trimis: 21/09/2012 08:31

Protest la Darova: copiii, obligati sa faca naveta, desi au scoala in sat

Clasa zero a scos părinții nemulțumiți în stradă în județul Timiș. Aproximativ 100 de părinți și copii din Sacoșu Mare, comuna Darova, au început anul școlar în stradă, protestând. Adulții refuză să-și trimită copiii la școală în altă localitate, pentru că nu le sunt asigurate condiții de transport și, în plus, în satul lor, se află școală. Aceasta a fost însă închisă.

Reabilitată în 2010, școala din Sacoșu Mare a fost închisă anul acesta, iar cei 60 de copii din sat sunt trimiși de autorități la zeci de kilometri distanță, cu două microbuze școlare vechi și neîncăpătoare. Cu câte 12 locuri fiecare, microbuzele școlare nu fac față celor 60 de puști.

Mai mult de jumătate dintre aceștia sunt copii în plasament, subnutriți și cu imunitatea scăzută, astfel că părinții adoptivi se tem pentru sănătatea lor în timpul sezonului rece. „Vă dați seama, nici jumătate din copiii noștri nu pot fi duși la școală cu microbuzele școlare. Apoi ne facem mari dificultăți dacă vreunuia i se face rău sau răcește, cine îl va îngriji sau cum va ajunge acasă”, a declarat o mama.

Primarul Sorin Tilihoi a plecat împreună cu o delegație formată din profesori și părinți la inspectoratul școlar. „În luna decembrie am primit decizia că școala rămâne, apoi în vară au dat altă decizie prin care au închis. Școala a fost reabilitată acum doi ani, are toate dotările, sunt școli de la oraș care nu arată ca școala noastră închisă”, spune Tilihoi. Acesta e categoric: dacă autoritățile nu rezolvă problema, copiii nu vor merge a școală.

„Noi avem două microbuze, unul cu opt, altul cu 16 locuri, și 60 de copii. Nu îi putem duce decât în ture. Asta ar însemna să punem pe drumuri copiii de șase ani, de la 6 dimineața. E firesc ca părinții nu sunt de acord. Și eu aș face la fel, dacă aș fi în situația aceasta”, a mai arătat edilul.

http://www.debanat.ro/2012/09/protest-la-darova-copiii-obligati-sa-faca-naveta-desi-au-scoala-in-sat/

Trimis: 25/09/2012 09:18

Alergarea cu oaia şi aruncarea bolovanului, probe în concursul "Tarabostes"

Localnicii din satele timişene Covaci, Carani şi Sânandrei se vor întrece într-o competiţie sportivă deosebită. Printre probele anunţate sunt alergarea cu oaia în spinare, aruncarea suliţei şi a bolovanului, iar în final se va aprinde "Rugul lui Zamolxis". Concursul care, potrivit organizatorilor, sărbătoreşte moştenirea dacică, a transformat o tradiţie respectată an de an în apropiere de Timişoara.

Cea de-a patra ediţie a Festivalului "Dacii Liberi" are loc în acest sfârşit de săptămână. În deschidere, vineri, de la ora 18, "zânele" vor defila din faţa Catedralei Mitropolitane, prin centrul oraşului de pe Bega, până în Piaţa Unirii. Probele sportive ale festivalului încep sâmbătă, la ora 11.05, mai târziu intonarea imnului României, îndată ce se va fluiera startul Cupei "Dacii Liberi" la fotbal. Vor urma apoi concursuri "Comati", pentru spectatori, şi "Tarabostes", pentru localnicii din Covaci, Carani şi Sânandrei, care se vor întrece în aruncarea suliţei, aruncarea bolovanului, proba de viteză, flotări, proba de fond, repetări cu haltera şi trasul frânghiei.

Vor mai avea loc şi demonstraţii militare ale soldaţilor daci şi romani, dansuri ale "zânelor" şi un concert de muzică folk. Festivalul este organizat la zece kilometri distanţă de Timişoara, pe Stadionul "Fortuna" din Covaci.

http://www.adevarul.ro/locale/timisoara/adevarul-timisoara-alergarea_cu_oaia_si_aruncarea_bolovanului-probe_in_concursul_tarabostes_0_779922141.html

Trimis: 28/09/2012 07:33

BMW interesata de o fabrica langa Lugoj?

Dacă aventura Mercedes pe pământ bănăţean s-a terminat cu mult înainte de a pornește un alt producător german de renume din domeniul auto pare să fie interesat de ridicarea unei fabrici în Timiş. Este vorba de Bayerische Motoren Werke, mai pe înţelesul tuturor BMW. Germanii sunt în căutarea unui teren, în zona Lugojului, unde ar putea ridica de la zero o proaspătă fabrică de autoturisme, a anunţat consilierul local lugojean Albin Gaidoş, conform redeşteptarea.ro.

Informaţiile existente nu sunt oficiale, nimeni nu se hazardează să dea ca fiind „pe bune” interesul BMW. Probabil că după ce s-au fript cu Mercedes, reprezentanţii autorităţilor acum suflă şi în iaurt. Oricum, informaţia a „scăpat” deja…

„Din surse neverificate încă, am aflat că producătorul bavarez BMW s-a arătat interesat de construirea unei fabrici la Lugoj. Pentru aceasta ar avea nevoie de 100 de hectare de teren, iar noi ar trebui deja să ne orientăm spre aceste aspect”, ar fi declarat Gaidoş, citat de redeşteptarea.ro.

În cadrul ultimei şedinţe de consiliu local primarul Lugojului, Francisc Boldea, a vorbit la rândul său despre această informaţie. „Deocamdată nu am multe date. Discuţia este la un nivel de principiu”, a declarat Boldea.

Ştirea ar putea să se dovedească adevărată, aceasta dacă ne gândim că publicaţia economică germană Handelsblatt a anunţat la începutul acestui an că BMW analizează trei zone geografice pentru a putea deschide o recentă fabrică. Era vorba de Mexic, Brazilia sau Europa de Est.

Dacă ştirea este adevărată să sperăm că germanii nu se vor speria la rândul lor de realitatea românească, iar „băieţii deştepţi” nu se vor sesiza brusc pentru a cumpăra terenuri la care să crească brusc preţul acestora, aşa cum a fost în cazul Mercedes.

Anunţul legat de locaţia noii fabrici va fi conceput de oficialii BMW în toamnă. Atu-ul Lugojului ar putea fi chiar noua autostradă ce este în acest moment în construcţie şi care va lega municipiul de pe Timiş de Ungaria şi de sistemul european rutier. De altfel, Mercedes ar fi favorit Ungaria pentru fabrica pentru care a vizat Timişul exact pentru infrastructura existentă acolo. Autorităţile maghiare au fabricat chiar un drum deosebit pentru noua uzină germană. Desigur, ştirea unei noi fabrici a BMW este binecunoscută şi în ţara vecină, iar aceştia fac deja lobby pentru atragerea investiţiei. Vă reamintim că în Ungaria se produc deja autoturisme Audi, Mercedes sau deja „bătrâna” Suzuki.

http://www.tion.ro/bmw-interesata-de-o-fabrica-langa-lugoj/1177469

Trimis: 29/09/2012 10:51

Povestea ultimului neamţ din satul rotund Charlottenburg

Charlottenburg, sat aflat la 50 de kilometri de Timişoara, a fost construit acum 240 de ani de colonişti germani, sub forma unui cerc. Astăzi, un singur şvab mai trăieşte aici.

În Charlottenburg mai trăieşte un solitar neamţ care are grijă de moştenirea lăsată de coetnicii săi. Îl cheamă Peter Trimper şi are 75 de ani. El e istoricul satului, profesorul, harnicul, cantorul, neamţul, omul care le ştie pe toate. El e singurul care se ocupă de cimitir, singurul care face curat şi coseşte iarba. E cantor la biserică, se ocupă şi de îngrijirea lăcaşului de cult care este catolic, dar este întrebuințat de ortodocşii din satele vecine. E singurul care mai ştie istoria localităţii, are cărţi şi însemnări vechi.

„Nu ştiu ce va fi dacă el se duce. Nu are urmaşi. Moare memoria satului", a spus Ilie Balint, fost primar al Charlottenburgului.

Peter Trimper locuieşte într-una din casele aşezate în cerc. Din cei şapte fraţi ai familiei Trimper, el este singurul care nu a plecat în Germania. S-a bucurat de vizita jurnaliştilor şi părea obişnuit cu atenţia oamenilor.

„N-aveam unde să mă duc"

Chiar dacă nu are o situaţie materială excelentă, neamţul este mândru de el. Spune că nu a dorit să plece pentru că voia să stea împreună de părinţii lui. Tatăl lui Peter a murit aici, în 2001. „Nu regret că nu am plecat. Nici nu aveam unde să mă duc", a spus bătrânul.

„Trimper e cel mai prost om din sat. Şi ştiţi de ce? Pentru că îi ajută pe toţi privat de să le ceară bani, nimic. Îl folosesc toţi. I-am spus şi lui, e prost rău", a spus unul din sătenii care sorbea o halbă la birt. Fără să conştientizeze, săteanul a descris perfect spiritul care domnea cândva în Charlottenburg, spirit ce probabil va dispărea odată cu Peter Trimper.

Ultimul neamţ îngrijeşte mormintele etnicilor şvabi care au trăit şi au murit în sat. El este şi singurul catolic care frecventează biserica din sat, chiar dacă acum este întrebuințată de ortodocşi. Biserica din Charlottenburg a fost construită în 1876 de către familia Sina de Hodos et Kizdia.

„Chiar dacă este biserică catolică, ea este uzată de ortodocşi. Eu sunt singurul mascul catolic care merge la slujbă, mai sunt şi babe. Vine preotul de la Bogda şi de la Remetea o dată la lună, dar nu merge nimeni la biserică. Din păcate, tinerii nu sunt interesaţi să meargă decât la Înviere. Biserica a fost refăcută în urma unor donaţii ale enoriaşilor din Germania. Atunci s-au strâns aproximativ 13.000 de mărci", a mai declarat Peter Trimper.

Îi aşteaptă pe nemţi înapoi

După plecarea nemţilor, simetria caselor care se lungeau prin grajd, şură şi grădina cu vie s-a mai stricat, apărând construcţii care nu au ţinut cont de nicio regulă. „Primul neamţ care a plecat a fost Rupert, în 1973. Acum vrea să revină să facă o cabană aici. Pe vremuri, singurul român din sat era jandarmul. Mai erau şi zece familii de maghiari. Apoi au început să fie aduşi masiv moldovenii, cu trenurile sărăciei. Au început să construiască aiurea, au stricat aranjamentul, e trist", a povestit Peter Trimper.

Un cerc cu diametrul de 210 metri

Charlottenburg este singurul sat produs în configurație de cerc de pe actualul teritoriu al României. Din acest motiv, întreaga localitate a fost declarată monument istoric de către Ministerul Culturii şi Cultelor. Satul este şi greu de găsit, undeva între Timişoara şi Lipova, ascuns între dealuri. Intrarea în Charlottenburg, numită şi Şarlota, se face pe „codiţa" unui măr imaginar. Fructul este satul. În mijlocul lui, ca un sâmbure, stă biserica catolică.

"Iniţial avea un diametru de 210 metri. Erau doar 30 de case şi 130 de persoane. În 1890 au venit aici în sat şi maghiari. Oamenii se ocupau de agricultură. Iniţial, în mijlocul satului era o fântână înconjurată de o plantaţie de duzi. Şi acum mai sunt câţiva", spune Trimper.
Bătrânul povesteşte că de pitorescul satului a fost fascinat şi un pilot german, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care, atras de priveliştea aeriană, a aterizat cu avionul pe un ogor din apropiere. Originea numelui Charlottenburg s-a pierdut în negura istoriei, însă se spune că vine de la numele soţiei unui fost administrator al zonei.

[url=http://www.99poze.ro/p/7fb3abb18b46f1d7d9a08d37f702c3ba.jpg] Timis

[/url]+

http://www.adevarul.ro/actualitate/Povestea_ultimului_neamt_din_satul_rotund_0_776322692.html

Trimis: 29/09/2012 11:05

Fiind suficient de aproape de Masloc ma dus bunicul odata acolo. Întradevar ceva aparte.